Pentru un răspuns bun


      Pentru un raspuns bun trebuie o intrebare buna  

pune o întrebare potrivită!


recomandari Recomandari


ArticoleArticole


Cautare google

Google
Web
cure.ro
intrebare
 

Efectul încrederii în sine exagerate


incredere, exagerata, sine, efect

Efectul încrederii în sine exagerate se referă la tendinţa oamenilor de a se încrede în însuşirile şi atributele fizice proprii mai mult decât ar trebui. Intervievând şoferi, Ola Svenson a descoperit că 80% se consideră că fac parte din 30% dintre cei mai buni şoferi. Încrederea exagerată de obicei apare după o serie de succese şi poate duce la asumarea de riscuri în exces. Acesta este un motiv care ar explica de ce majoritatea investitorilor dau dovadă de puţină diversitate.

Încrederea exagerată poate determina oamenii să persiste pe o cale pe care rezultatele obţinute nu pot fi decât slabe. În unele situaţii, aceasta ar putea în mod ironic să le îmbunătăţească rezultatul datorită unui surplus de efort. Totuşi, această tendinţă poate dăuna productivităţi şi duce la comportamente ce pot fi exploatate.

Multe situaţii reale pot fi caracterizate drept turnee de ordine. Cu alte cuvinte, premiile nu sunt proporţionale cu rezultatele ci cu participanţii din frunte. În multe cazuri de angajare, doar cei care dau cele mai bune rezultate sunt promovaţi.

Supraîncrederea optimistă se extinde la mai multe domenii, inclusiv cele de sănătate. Majoritatea oamenilor consideră că se află sub riscul mediu de a li se întâmpla lucruri rele cum ar fi un accident de maşină grav, cancer sau boală de inimă sau un divorţ. Acest lucru îi poate determina să investească prea puţin în medicină preventivă şi alte metode destinate reducerii riscului.

Încrederea în sine exagerată poate determina oamenii să subestimeze şansele de a întârzia cu plata ratelor. Din punct de vedere statistic, mulţi oameni este probabil că vor întârzia o dată sau de două ori din cauza dificultăţilor din viaţa de zi cu zi. Încrederea exagerată îi va face să subestimeze mult şansele pentru ca acest lucru să aibă loc şi prin urmare să accepte taxe mari de depăşire a scadenţei ca rezultat a greşeli minore cum este o întârziere a plăţii ratei.

De asemenea poate face ca oamenii să subestimeze mult probabilitatea de a avea probleme financiare serioase, cauzate de o concediere sau boală gravă. Astfel ei pot face datorii mari aşteptându-se să o ducă mai bine în viitor şi să le poată plăti.

Se pot subestima şi controlul exercitat şi şansele de succes. Acesta poate fi un mod de protejare împotriva depresiei, deoarece modelul depresiei include un simţ de neajutorare învăţat şi pierdere a predictabilităţii şi controlului. Persoanele depresive tind să fie mai corecte în estimări şi mai puţin extra încrezătoare în estimarea probabilităţii de apariţie a evenimentelor pozitive şi negative. Din această cauză unii cercetători consideră că încrederea exagerată poate fi o măsură de protecţie în unele situaţii.

Încrederea exagerată în sine adesea sporeşte efectele angajamentelor determinând factorii de decizie să refuze să se retragă din situaţii perdante sau să continue să bage bani, efort şi timp în investiţii proaste.