Efectul poziţiei în serie se referă la constatarea că acurateţea memoriei variază în funcţie de poziţia elementului în lista de studiu. Când li se cere să îşi amintească o listă de elemente în orice ordine oamenii au tendinţa să înceapă cu ultimele elemente din listă pe care si le amintesc cel mai bine. Dintre cele de la început primele sunt amintite în mod frecvent mai degrabă decât cele de la mijloc.

Unii au sugerat că motivul apariţiei efectului de primaritate este acela că elementele prezentate iniţial sunt memorate mai eficient de către memoria pe termen lung datorită procesării mai lungi asociate. Primul element este memorat singur, al doilea este memorat împreună cu primul, al treilea cu primul şi al doilea şi aşa mai departe. Un motiv sugerat pentru pregnanţa evenimentelor mai recente este acela ca ele sunt încă prezente în memoria lucrativă atunci când sunt cerute.

Efectul evenimentelor recente este redus când se dă o sarcină ce interferează, de exemplu subiecţilor li se poate cere să calculeze o problemă de matematică oral înainte de a-şi aminti elementele. Această sarcină apelează la memoria lucrativă şi intră în conflict cu elementele care sunt procesate.

Amnezicii cu posibilităţi slabe de a stoca amintiri permanente pe termen lung prezintă efectul evenimentelor recente.

Efectul evenimentelor mai recente, în psihologie, este o tendinţă cognitivă care rezultă din intensitatea disproporţională a stimulilor sau observaţiilor. Oamenii tind să îşi amintească elementele apărute la sfârşitul listei mai de grabă decât cele de la mijloc. De exemplu dacă un şofer vede un număr egal de maşini roşii şi albastre pe drum însă spre sfârşit este o aglomerare de maşini roşii, el va avea impresia că au fost mai multe maşini roşii decât albastre pe parcursul călătoriei.

Mai mult, acest efect se referă şi la efectul din memoria autobiografică astfel încât oamenii îşi amintesc mai bine evenimentele mai recente decât cele mai îndepărtate în timp.